Conștientizare și vindecare

Ți-am povestit în articolul De ce regresii in vieti anterioare? despre acea “amintire”  care mi-a apărut în copilăria mea timpurie și despre reacția celor din jurul meu. Era vorba de un scurt fragment în care mă vedeam ca fiind soldat în râzboi în ultimele momente de viață. Tot în acel articol îți spuneam că am avut nevoie să treacă aproximativ 25 de ani de la activarea respectivei amintiri până în clipa în care am reușit s-o înțeleg.

Sunt o persoană foarte rațională. Astfel, mulți ani am ales să neg această experiență (și altele similare despre care îți voi vorbi cu alte ocazii) pentru că nu avea nici o logică pentru mine, nu se încadra de nici un fel în sistemul meu de credințe și valori.

În urmă cu peste 10 ani conjunctura vieții m-a împins spre a căuta răspunsuri în zona spirituală. Deja se adunaseră mult prea multe întrebări la care cunoștințele și raționamentele mele erau incapabile să genereze un răspuns mulțumitor. Este un proces de căutare de mine și de răspunsuri care a început atunci și continuă în fiecare zi tot mai surprinzător.

Fiecare dintre noi avem diverse temeri sau comportamente repetitive care, la o scanare a experiențelor din această viață, par a nu avea nicio sursă, niciun punct de plecare, nicio explicație. Una dintre credințele mele foarte adânc ascunse, dar extrem de puternice era că: „Mai devreme sau mai târziu, voi rămâne complet singură. Toți mă vor părăsi.” Și asta se aplica subconștient inclusiv prietenei mele cele mai bune și copilului meu (bebeluș pe atunci).

În acea perioadă, într-o zi lucram cu o prietenă pe acest aspect al vieții mele. Reușisem să-l conștientizez și era vremea să îl și vindec. Voiam să văd de unde vine această teamă. A apărut atunci, din nou, acea scena de război, dar puțin înainte de momentul pe care îl știam eu deja.

În această amintire nu eram singură. Eram împreună cu camarazii mei. Se trăgea și am fost nevoiți să fugim. Erau acolo, între acei soldați, împreună cu mine, fiul meu și prietena mea de suflet (cei de acum, din această viață). Toată lumea fugea, era fum gros și un zgomot teribil. M-am împiedicat de un fir de sârmă ghimpată întins foarte aproape de sol și am căzut, iar în nebunia aceea întreg plutonul a trecut fără să observe că eu eram jos. S-au îndepărtat, iar la momentul la care am fost capabil să mă ridic și să mă târăsc puțin mai în față, în acea groapă, erau toți plecați.

Rămăsesem singur. Inclusiv oamenii cu care aveam o relație specială mă părăsiseră. Putin după aceea un glonț m-a lovit în zona tâmplei și am murit singur.

Aceasta era povestea care explica atât ciudata mea amintire cât și una din temerile mele cele mai profunde. O dată cu conștientizarea s-a produs și o transformare parțială la nivelul convingerile mele.

După puțină vreme am reaccesat acea experiență și am vindecat complet acea amintire și rănile pe care mi le lăsase.

Care a fost rezultatul concret în viaţa mea? S-a schimbat total modul meu de relaționare la nivel inconștient în primul rând cu fiul meu și cu prietena mea, iar apoi cu toți oamenii din viața mea. Am înțeles și am asimilat profund faptul că atunci a fost doar o conjunctură, că ce s-a întâmplat acolo rămâne acolo și nu am nevoie să stau mereu în gardă ci pot sa ma relaxez și să mă bucur de cei prezenți în viaţa mea.

A apărut un sentiment complet nou de relaxare în relaţiile mele.

Dacă ți-a plăcut acest articol sau simți că ți-a adus o nouă perspectivă, te invit să îl distribui și prietenilor tăi.

Îți trimit lumină și iubire,

Ruxandra